PAROHIA ORTODOXĂ "DUMINICA TUTUROR SFINTILOR"- CĂUEȘTI

CĂUEŞTI - DOCUMENTE 1497 (7005) martie 18, Vaslui "Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voivod, domn al Ţării Moldovei, Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, că pe aceste adevărate Anuşca, fiica lui Oană Căuia, şi, de asemenea şi pe fiicele ei, Tudora şi Mărina şi altă Mărină, şi iarăşi altă Tudoră şi Cristina şi fratele lor Eremia, fiii lui Toader Căuie, i-am miluit cu deosebita noastră milă şi le-am dat şi le-am întărit lor, în ţara noastră, în Moldova, dreptele lor ocini, două sate: un sat pe Bârlad, anume Hăoşeşti, şi cu mori pe Bârlad, care acest sat este mai jos de Lipovăţ, şi alt sat, pe Rebricea, anume (C)ăueşti, unde au fost Leunteneştii. Acele mai sus scrise sate să le fie lor de la noi cu tot venitul. Însă acel sat care este pe Bârlad şi care e mai jos de Lipovăţ, anume Hăoşeştii, şi cu mori care sunt pe Bârlad, să fie al Anuşcăi, fata lui Oană Căuie, iar celălalt sat, care este pe Rebricea, anume Căueşti, und...

DGI consideră ca dată de atestare a satului CĂUEŞTI anul 1617; satul este însă cu mult mai vechi; aşa cum arată documentul, exista la anul 1497 şi avea şi atunci o vechime destul de mare. Satul era "dreaptă obcină", dreaptă moştenire a urmaşilor lui Oană Căuia şi Toader Căue, fii şi nepoţi, deci împreună trei generaţii, adică vreo 60-75 de ani. Înainte de Oană, satul a fost, aşa cum arată documentul, al Leunteneştilor şi probabil al fraţilor Moica după cum arată un document din 1443 probabil satul popii Micu (probabil Leunte sau Leuntean) sau satul al cărui nume nu e descifrabil în documentul de la 1443 şi care se numea Leunteneşti. Înainte de Oană Căuia satul avea deja un nume stabilit, iar aceasta înseamnă că până la Oană trecuseră cel puţin două-trei generaţii, adică vreo 40-75 de ani. Recapitulând, deducem că la anul 1497 satul avea cel puţin o sută de ani vechime, dar posibilitatea de a fi atestat atunci este foarte redusă pentru că primul document scris din Moldova şi p...

Satul CĂUEŞTI, comuna ŞCHEIA: DGI (Obreja Al., "Dicţionar geografic al judeţului Iaşi, Ed.Junimea, Iaşi, 1979) arată ca dată de atestare anul 1617, dar în mod cert satul este mult mai vechi, probabil sub alt nume, pentru că un document din anul 1443 arată că fraţilor Moica, cei care apar într-un document din 1436 (DRH, vol.I, 213, doc.155) li se întăreşte în 1443 mai multe sate din zonă, şi anume sateleBojereşti şi Petrileşti (în documentul din 1436, "locul lui Piatră", pe Rebricea unde a fost casa lui Piatră, pe Rebricea, satul popii Micu (probabil Căueşti), satul unde au fost juzi Stoian şi Giurgiu Blidaru, satul unde a fost Stoian Folea, seliştea lui Marco, seliştea lui Nicoară, (un sat al cărui nume nu se poate citi), un sat pe Vaslui, etc. (DRH, vol.I, p.344, doc.240) Seliştea însemnând sat, loc bun de sat sau sat părăsit, cuvânt de origine slavonă (selo).