Postări

Se afișează postări din mai, 2009

Înălţarea Domnului - pomenirea morţilor la Căueşti

Imagine
După slujba din paraclisul "Tuturor Sfinţilor", pe care am săvârşit-o cu puţini credincioşi, am mers la cimitir, acolo unde ne aşteptau foarte mulţi oameni, enoriaşi şi alţi fii ai satului din Iaşi sau alte localităţi, întorşi pentru a cinsti memoria celor adormiţi, căci în această zi la Căueşti "se iese la morminte", adică se pomenesc morţii (un fel de pomenire generală a tuturor celor care se află îngropaţi în cimitirul satului şi nu numai). Părinţi, copii, fraţi, surori, fii şi fiice, soţi, soţii, toţi laolaltă vin pregătiţi cu pască, ouă roşii, vin şi alte bucate, aşteptând preotul să le "sfinţească" mormintele, pomenindu-i pe cei adormiţi printr-o ectenie , urmată de cântarea "Veşnica pomenire".  Anul acesta am început pomenirea la morminte în jurul orelor 11.00 şi am citit ultimul pomelnic în jurul orelor 15.00. O parte din pasca şi ouăle roşii donate de credincioşii prezenţi bisericii noastre vor fi împărţite, aşa cum am procedat în fieca…

Curăţenie în cimitirul satului

Imagine
Ziua de sâmbătă, 23 mai, a fost stabilită cu aproximativ o lună înainte ca zi de curăţenie generală în cimitirul satului. Am anunţat la slujbe, oamenii din sat au fost înştiinţaţi ... cu toate acestea, am avut "surpriza" ca sâmbătă să găsesc la cimitir doar cinci persoane dornice să facă puţină ordine la locul în care mai devreme sau mai târziu ajungem toţi, locul unde cei dragi ai noştri "se odihnesc"; spun se odihnesc între ghilimele, pentru că din păcate nu prea îşi găsesc odihna între atâtea gunoaie aruncate la întâmplare, între ciulini, scaieţi şi alţi arbuşti crescuţi peste şi printre morminte. Aşadar mirarea mea transformată puţin în iritare - ţinând cont de lipsa de interes a celor vii faţă de cei adormiţi şi de o oarecare formă de indiferenţă - apoi devenită întristare, nu m-a oprit de la gândul că totuşi, puţini fiind putem totuşi lumina acest loc sfânt, acest loc al liniştii, al întâlnirii vieţii cu moartea fizică. Ne-am pus pe treabă aşadar şi până la o…

Lucrări de ridicare a Sf.Mese în Sf.Altar

Imagine
Şi pentru că sâmbătă am turnat şapa, ne-am gândit să nu mai aşteptăm prea mult şi să pregătim şi Sf.Masă în altarul bisericii. Astfel, luni, 18 mai a.c. epitropul bisericii, nea' Petrică Bârsan, împreună cu meseriaşul nostru, care a lucrat şi la lucrările de tencuieli interioare, Lefter Costel, au turnat Sf.Masă. Puteţi vedea în imaginile de mai sus cum arată, nefinalizată, Sf.Masă.

Echipa care a muncit "cu spor" la turnarea şapei...

Imagine
Iată şi câteva poze de grup, efectuate seara, după ce am turnat şapa ... moment în care am primit vizita P.C.Părinte Protopop Vilie Doroşincă, fiu al satului, care ne-a împărtăşit gândurile sale de bucurie vis-a-vis de lucrarea pe care am efectuat-o. Preacucernicia Sa a dat de pomană celor prezenţi, pentru sufletul adormitului Doroşincă Grigorie, tatăl părintelui, decedat în urmă cu un an. Îi mulţumim pe această cale!

.... în sfârşit s-a întâmplat "minunea"...

Imagine
Ne-a hărăzit Bunul Dumnezeu o zi de sâmbătă, 16 mai, ca să ne fie acea zi "binecuvântată" şi mult aşteptată (de aproape 16 ani de zile, dacă ţinem cont de faptul că în anul 1993 s-a turnat piatra de temelie a bisericii), ziua în care am turnat şapa în biserica mare. Spuneam că joi am nivelat interiorul... "mare este Dumnezeu şi minunate sunt lucrurile Sale"... sâmbătă ne-am adunat în jur de 25 de persoane, voluntari, enoriaşi ai parohiei în frunte cu subsemnatul şi de dimineaţă, până la ora 17.00 am muncit, susţinut, pentru a putea intra în sfârşit în sfânta biserică. Am folosit aproximativ 20 de metri cubi de balast, 75 saci de ciment şi 10 plase de sârmă de 6 pe 2; fiecare dintre cei prezenţi au dovedit dragoste de Dumnezeu şi de Biserica Sa. Încă o dată mi s-a confirmat faptul că "turma" încredinţată spre "păstorire" nu se conduce cu biciul din spate, ci cu fluieraşul, din faţă. Nu a fost nevoie decât de simpla mea prezenţă în mijlocul credin…

Cum am nivelat interiorul bisericii...

Imagine
O zi frumoasă, călduroasă, zi de joi; am solicitat pe parcursul săptămânii câţiva credincioşi din parohia noastră pentru a nivela interiorul bisericii mari, etapă premergătoare turnării şapei. După ce în prealabil am cumpărat prin bunăvoinţa şi efortul material al enoriaşilor materialele necesare turnării şapei: balast, ciment, plasă de sârmă... era necesar să aducem interiorul bisericii la un nivel cât mai plan ... aşa că ne-am adunat joi, 14 mai, de dimineaţă, cu căruţe, cu roabe, lopeţi şi târnăcoape şi ne-am apucat de treabă... am scos foarte mult moloz, aproape 25 de căruţe, după cum se vede, urmând ca ziua de sâmbătă - 16 mai, să fie ziua cea mare, pe care de mult timp o aştept, a turnării şapei.

Crâmpeie din istoria satului nostru - despre vechimea satului Căueşti III

CĂUEŞTI - DOCUMENTE
1497 (7005) martie 18, Vaslui
"Din mila lui Dumnezeu, noi, Ştefan voivod, domn al Ţării Moldovei,
Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, că pe aceste adevărate Anuşca, fiica lui Oană Căuia, şi, de asemenea şi pe fiicele ei, Tudora şi Mărina şi altă Mărină, şi iarăşi altă Tudoră şi Cristina şi fratele lor Eremia, fiii lui Toader Căuie, i-am miluit cu deosebita noastră milă şi le-am dat şi le-am întărit lor, în ţara noastră, în Moldova, dreptele lor ocini, două sate: un sat pe Bârlad, anume Hăoşeşti, şi cu mori pe Bârlad, care acest sat este mai jos de Lipovăţ, şi alt sat, pe Rebricea, anume (C)ăueşti, unde au fost Leunteneştii. Acele mai sus scrise sate să le fie lor de la noi cu tot venitul.
Însă acel sat care este pe Bârlad şi care e mai jos de Lipovăţ, anume Hăoşeştii, şi cu mori care sunt pe Bârlad, să fie al Anuşcăi, fata lui Oană Căuie, iar celălalt sat, care este pe Rebricea, anume Căueşti, unde a…

Crâmpeie din istoria satului nostru - despre vechimea satului Căueşti II

DGI consideră ca dată de atestare a satului CĂUEŞTI anul 1617; satul este însă cu mult mai vechi; aşa cum arată documentul, exista la anul 1497 şi avea şi atunci o vechime destul de mare. Satul era "dreaptă obcină", dreaptă moştenire a urmaşilor lui Oană Căuia şi Toader Căue, fii şi nepoţi, deci împreună trei generaţii, adică vreo 60-75 de ani.
Înainte de Oană, satul a fost, aşa cum arată documentul, al Leunteneştilor şi probabil al fraţilor Moica după cum arată un document din 1443 probabil satul popii Micu (probabil Leunte sau Leuntean) sau satul al cărui nume nu e descifrabil în documentul de la 1443 şi care se numea Leunteneşti.
Înainte de Oană Căuia satul avea deja un nume stabilit, iar aceasta înseamnă că până la Oană trecuseră cel puţin două-trei generaţii, adică vreo 40-75 de ani. Recapitulând, deducem că la anul 1497 satul avea cel puţin o sută de ani vechime, dar posibilitatea de a fi atestat atunci este foarte redusă pentru că primul document scris din Moldova şi pă…

Crâmpeie din istoria satului nostru - despre vechimea satului Căueşti I

Imagine
Satul CĂUEŞTI, comuna ŞCHEIA: DGI (Obreja Al., "Dicţionar geografic al judeţului Iaşi, Ed.Junimea, Iaşi, 1979) arată ca dată de atestare anul 1617, dar în mod cert satul este mult mai vechi, probabil sub alt nume, pentru că un document din anul 1443 arată că fraţilor Moica, cei care apar într-un document din 1436 (DRH, vol.I, 213, doc.155) li se întăreşte în 1443 mai multe sate din zonă, şi anume sateleBojereşti şi Petrileşti (în documentul din 1436, "locul lui Piatră", pe Rebricea unde a fost casa lui Piatră, pe Rebricea, satul popii Micu (probabil Căueşti), satul unde au fost juzi Stoian şi Giurgiu Blidaru, satul unde a fost Stoian Folea, seliştea lui Marco, seliştea lui Nicoară, (un sat al cărui nume nu se poate citi), un sat pe Vaslui, etc. (DRH, vol.I, p.344, doc.240) Seliştea însemnând sat, loc bun de sat sau sat părăsit, cuvânt de origine slavonă (selo).

La chilia Părintelui Cleopa Ilie - "prieten al sfinţilor şi duhovnic al credincioşilor"

Imagine
Tot sâmbătă am ajuns spre seară şi la mănăstirea Sihăstria, unde am vizitat chilia părintelui Cleopa. Multă lume se îngrămădeşte să treacă pragul chiliei celui care a fost duhovnicul Mănăstirii Sihăstria. La intrarea în chilie eşti întâmpinat de un miros destul de greu, întrucât regula e ca cel care doreşte să intre trebuie să se descalţe... am intrat şi eu, cu gândul la marele duhovnic pe care nu am avut prilejul să îl cunosc decât fără suflare, în ziua dinaintea înmormântării preacuvioşiei sale. Parte dintre oamenii care vizitează chilia părintelui nu se află pentru prima dată aici; mulţi l-au cunoscut, i-au fost fii duhovniceşti, au primit sfaturi de la sfinţia sa... am simţit în privirea celor care păşeau pragul acestei chilii "căutarea" parcă a persoanei care umplea cu duh şi viaţă acest colţ de rai... "a părintelui", a adevăratului părinte, exemplu şi model pentru cei care astăzi ne dorim a fi următori şi slujitori ai adevărului - Hristos. Dumnezeu să îl odih…