Sfânta Mare Muceniţă Marina - prăznuită la Bis. "Sf.Sava" din Iaşi

Cu vrerea Bunului Dumnezeu şi la invitaţia părinţilor slujitori la biserica monument istoric - "Sf.Sava cel sfinţit" de pe strada Costache Negri din Iaşi, am participat astăzi la Slujba Sf.Liturghii oficiate cu prilejul unuia dintre hramurile Bisericii - "Sf. Mare Muceniţă Marina" - 17 iulie.(celelalte două hramuri fiind: Sf.Sava cel Sfinţit - 5 decembrie şi Sf. Mc. Trifon - 1 februarie; un al patrulea hram cunoscut din vechime, dar fără ţinere este Adormirea Maicii Domnului). 

Sfânta Mare Muceniţă Marina face parte dintre sfinţii tineri ai Bisericii Ortodoxe. A fost născută în Antiohia Pisidiei (Asia Mică) din părinţi păgâni, tatăl ei, Edesie fiind slujitor al idolilor. A trăit pe vremea domniei lui Claudiu II (269-270). După moartea mamei sale, este încredinţată unei femei spre a fi crescută, care locuia la 15 stadii de oraş (2775m). Această femeie, era creştină şi i-a insuflat micuţei Marina credinţa în Hristos cel Întrupat, Răstignit şi Înviat din morţi - Adevăratul Dumnezeu. O întâmplare deosebită are loc când Marina avea 15 ani şi se întâlneşte cu guvernatorul acelor locuri - Olimvrie, păgân, care rămâne uimit de frumuseţea fizică a acesteia. Acesta îi cere să se închine la zei şi să îi fie soţie; în urma neacceptării este întemniţată, chinuită, lovită, torturată ... îndurând cu bărbăţie şi cu puterea Lui Hristos toate chinurile, pentru ca în sfârşit să devină o tânără martiră şi mireasă a Lui Hristos, prin decapitare în anul 270, la vârsta de 15 ani.
O părticică din moaştele Sfintei Muceniţe se găsesc la Biserica "Sf.Sava" din Iaşi, alături de de un fragment din moaştele Sf.Trifon. Sfânta Marina este chemată în ajutor mai ales în cazurile de posedare demonică.
La mănăstirea Hurezi din judeţul Vâlcea, ctitoria Sf. Constantin Brâncoveanu, se găseşte  deasemenea o palmă a Sfintei Marina.
Sfânta Mare Muceniţă Marina ne-a dat astăzi o lecţie de credinţă adevărată. Nici ea nu L-a văzut personal pe Hristos. Nici ea nu L-a atins pe Hristos. Nu L-a avut în preajma ei fizic, cum nici noi creştinii vremurilor de astăzi nu Îl avem. Cu toate acestea L-a simţit mai aproape cu sufletul, cu răsuflarea credinţei ei de copil nevinovat, şi L-a dorit, a dorit bucuria de a fi cu El, dincolo în veşnicie. Pentru ea "a fi" creştin, însemna "a avea" pe Hristos. Sfânta copilă Marina, prietena Lui Hristos, a reuşit să restabilească în trupul ei muritor, prin nevoinţele ei trupeşti şi sufleteşti, prin credinţa ei, prin rugăciunea ei... ceva din starea lui Adam dinaintea căderii în păcat, prin neascultare. Ne-a dovedit că prin Hristos ne putem descoperi adevărata vocaţie - VEŞNICIA, sau ÎNVEŞNICIREA, încă de pe acest pământ, din acest timp unic, pe care Dumnezeu ni l-a dăruit pentru că ne-a iubit încă înainte de a fi noi în acest trup. Pentru ale ei Sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, ai milă de noi păcătoşii!
Să ne îndemnăm unii pe alţii: -Dacă îi iubim pe sfinţi, să îi imităm!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cuvânt la Naşterea Maicii Domnului - Sfânta Marie Mică

Icoanele praznicale așezate pe catapeteasmă

Petru Bîrsan - epitropul nostru drag ne-a parasit...1940-2011